Istoria uitata – Bolohovenii

In continuarea seriei de articole despre istoria veche a teritoriilor Moldovenesti, de dinaintea descalecarii lui Dragos si formarea Tarii Moldovei, mi-am propus sa scriu ceva despre o alta formatiune statala care se gasea pe teritoriul Moldovei si care astfel tine de istoria neamului nostru: Tara Bolohovenilor.

Am ales acest neam, al bolohovenilor, pentru ca este in opinia mea injust folosit in propaganda româneasca; multi istorici, blogeri si puhoaiele de postaci români de pe forumuri incercand sa demonstreze ca acestia ar fi fost valahi/români. In sprijinul acestei idei, ei au un singur argument, acela al asemanarii dintre cuvantul VLAH/VALAH si BOLOHOVEAN, asa cum erau numiti acei oameni. Vom vedea in cele ce urmeaza ca acest semiargument e insuficient.

Sa incepem totusi cu inceputul, si anume  cu etnogeneza neamului românesc, despre care va voi relata pe scurt, pentru a va ajuta sa intelegeti care era stiuatia geopolitica in sec 12-13 prin partile noastre. In articolul https://moldovapentrumoldoveni.wordpress.com/2012/07/04/istoria-uitata-etnogeneza-romanilor/  am aratat deja ca leaganul poporului român este unul inca relativ controversat, ca se pune problema nasterii valahilor ori la nord ori la sud de Dunare si migrarea lor ulterioara in ceea ce urmau sa fie Tarile mediavale ale Moldovei si Valahiei, cat si in Ardealul unguresc. Desi majoritatea istoricilor vor fi de-acord ca valahii au migrat in sec 13-14 in actuala Moldova, se vor gasi totusi voci care vor invoca diverse argumente pentru a incerca sa demonstreze o continuitate “româneasca”/valaha/romanica in Moldova, asta bineinteles din motive care tin mai mult de nationalism extremist, de propaganda, decat de obiectivitate istorica. Firul epic al polemicilor pe baza intaietatii poporului “român” la est de Carpati este urmatorul: se va incerca initial “demonstrarea” de catre interlocutorul român a continuitatii dacilor romanizati pe teritoriul Moldovei. Confruntati insa cu lipsa totala de logica a argumentatiei (Carpii, Costobocii (dacii liberi) nu ar fi putut accepta romanizarea niciodata, dimpotriva, ei impreuna cu gotii au lovit cat au putut imperiul Roman, intre timp retras la sud de Dunare) cat si lipsa totala de dovezi scrise, izvoare, referiri in cronici (1000 de ani de la retragerea romana nu se vorbeste de volohi in Moldova) ii va forta sa se reorienteze catre singurele popoare sedentare (evident, nu vom vorbi despre pecenegi, uzi, cumani, mongoli)  a caror prezenta este confirmata de letopisete si cronici. Din pacate pentru romini, aceste popoare sunt ori slave complet ori puternic slavizate, indiciile care cica ar demonstra ca ar fi “rominesti” sunt de fapt doar un hocus pocus cu care jongleaza istoricii romini, deh, obligati si ei de situatia geopolitica a Rominiei (sa admiti ca istoric ca ar fi fost slavi in Moldova inaintea valahilor echivaleaza cu sinuciderea profesionala, indiferent de argument, de realitate…). Asadar ajungem la popoarele care preced formarea Tarii Moldovei si care se gaseau pana la invazia mongola in spatiul de la Carpati la Nistru si Marea Neagra: Tara Brodnicilor, Tara Bolohovenilor si Tara Berladnicilor. Sa ii cunoastem pe Bolohoveni mai in detaliu.

Formatiuni politice in sec IX-XIII

Formatiuni politice in sec IX-XIII

Despre Bolohoveni aflam doar din cronicile rusesti, urmatoarele:

– prima mentiune despre ei apare pe la 1150 in Cronica rusa Ipativeskaia. Principele Haliciului, Vladimirco, merge spre Kiev trecand prin orasul Bolohovo:”si ii vine lui Iziaslav (marele principe al Kievului) vestea ca Volodimirco a trecut Bolohovo, merge alaturea de orasul Munarev la Volodarev.” (Cronica Ipatievskaia, pag 50/ A.V. Boldur, “Istoria Basarabiei”, p. 127)

– a doua mentiune se refera la anul 1172 tot in Cronica Ipatievskaia, pag 101, orasul Bolohov fiind mentionat in contextul unei lupte intre Mstislav Iziaslavici pentru a ocupa cetatea Vyshgorod, acesta retragandu-se spre orasul Bolohovo.

– in 1231 cnejii Bolohoveni iau parte la razboiul regelui Ungariei, Andrei II impotriva cneazului Daniil al Haliciului, fiind de partea ungurilor. (Cronica Ipatievskaia, pag 172)

– in 1235 bolohovenii, impreuna cu halicieni rasculati apar ca asediatori ai orasului Kamenetz. (Cronica Ipatievskaia, pag 174). Acestia au fost infranti si toti principii bolohoveni au fost luati prizonieri.

– intre anii 1230-1240 bolohovenii intreprind o campanie impotriva principelui polonez Boleslavli al Marzoviei.

– in anul 1241, principele Daniil ocupa si arde orasele bolohovene Derevici, Gubin, Cobud, Gorodetz, Cudin, Bojskai si Diadicov fiindca bolohovenii ii ajutau pe Tatari cu grau si malai. Povestind despre acestea, cronicarul rus aminteste ca Daniil le-a facut mare bine bolohovenilor, oprind pe Boleslavli, principele polon al Marzoviei de a prada tara Bolohovsca. Daniil l-a intrebat:”De ce ai venit in tara mea pe care nu am dat-o lor?” Acela a raspuns:”Nu sunt ostasii tai, ci principii osebiti” (не суть бои твои, но суть особнiи князи). Bolohovenii i-au promis lui Daniil ca-I vor fi supusi si in urma rugaciunilor lor, Daniil si Vasilco aveau de gand sa porneasca impotriva lui Boleslavli un razboi. Insa Vasilco l-a convins sa se tretraga si i-a dat multe cadouri pentru mantuirea bolohovenilor.

Cronicarul mai adauga si o povata:”Deoarece nu au tinut minte pentru bunatate, Dumnezeu le-a dat rasplata, neramanand in orasul lor nimic, ce nu ar fi fost luat ca premiu” (A.V. Boldur, “Istoria Basarabiei” pag 128)

– ultima mentiune despre bolohoveni e in anul 1257 cand Daniil Romanovici, principele Haliciului a luptat cu tatarii. In cursul acestui razboi, acesta a atacat si pe bolohoveni, ocupand orasele Gorodoc, Semoti, Gidicev, Vozviagl. Dupa ocuparea oraselor “au venit la Daniil Beloberejtii, Ciarniatintii si toti Bolohovenii” (A.V. Boldur, “Istoria Basarabiei” pag 129)

Ce concluzii putem trage privind aceste marturii despre Bolohovo si bolohoveni? Pai in primul rand, referindu-ne la numele lor, vedem ca el nu vine de la “valah/vlac/voloh” ci de la numele capitalei lor, Bolohovo. Observam de-asemenea ca toate orasele lor, incluzand “capitala” Bolohovo au nume slave, unele regasindu-se si in vremea in care A.V. Boldur scria cartea de unde am aceste informatii, adica in 1937. Astfel autorul identifica orasul bolohovean Derevici cu actualul Derevici din judetul Novograd-Volinskii, Gubin cu Gubin din Staroconstantinovskii, Kobud cu Butovti din judetul Novograd-Volinskii, Kudin cu Kudinca si Bojskai cu Bojicovtzi din judetul Letichevskii si  Didiacov cu Diacovti din judetul Litinski. Am avut curiozitatea sa  caut aceste judete in ziua de azi si am avut supriza sa le regasesc destul de adanc in Ucraina: Литинский район http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B8%D1%82%D0%B8%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%80%D0%B0%D0%B9%D0%BE%D0%BD, Новоград-Волынский  http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B3%D1%80%D0%B0%D0%B4-%D0%92%D0%BE%D0%BB%D1%8B%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9 , Староконстантинов http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%BE%D0%B2 Летичевский район http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D1%82%D0%B8%D1%87%D0%B5%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%80%D0%B0%D0%B9%D0%BE%D0%BD

Acest lucru ma mira putin, eu stiind ca bolohovenii erau raspanditi doar in nordul Moldovei. Se pare ca teritoriul pe care erau imprastiati era ceva mai mare si zona raului Humor si a judetului Suceava era doar granita sudica a Bolohovenilor, iar acest lucru e sustinut si de prima mentionare a bolohovenilor si a orasului Bolohov, situat aparent intre Halici si Kiev. In acest caz, se cam duce teoria “românismului” Bolohovenilor…pur si simplu e greu de imaginat ca in timp ce la sud de Dunare si in Muntenia, eventual si in Transilvania volohii de-abia rasareau pe scena istoriei, in centrul Ucrainei de azi, dar atingand si nordul Moldovei traia ditai poporul român, asta in timp ce in sudul Moldovei existau alte doua state slave, Brodnicii si Berladnicii. Iar ilogic e sa inventezi un nume nou pentru un popor deja existent… Singurul argument in sprijinul teoriei românesti ar fi asemanrea de nume, totusi in alta carte româneasca “Contributii la istoria relatiilor romîno-ruse”, pag 14 se spune  ca in limba ucrainiana “Bolohovets” inseamna “pescar”. In aceeasi carte, la aceeasi pagina, acea populatie e numita “slavo-romîneasca”, autorii stiind ca nu vor putea nega elementul slav al acesor oameni, dar dorind totusi sa strecoare si ceva românism in toata povestea asta.

In concluzie, eu nu cred ca Bolohovenii ar fi fost valahi…nici macar valaho-slavi, ci ori un neam slav aparte (ca atatea in acele vremuri) dupa cum crede istoricul rus Dascehvski si mai toti ceilalti istorici rusi, sau un neam mixt, slavo cuman, dupa cum cred alti istorici, tot rusi si ei. Insa in niciun caz români.

Reclame
16 comentarii
  1. patria_mea_e_moldova a spus:

    Noroc
    Am cauta si eu prin google rusesc despre „Болоховская земля”, si nu am gasit nimic referitor la valahi/vlahi legat de bolohoveni. Sunt prezentati numai ca un popor slav, care aveau o credinta mai veche ca ceilalti slavi din jurul lor, de aceea nu erau in relatii bune cu dinsii, iar cind au venit mongolii nu au ezitat sa se alieze cu ei. Asta le-a determinat si sfirsitul, ca restu slavi sau razbunat pe ei pentru tradare, nimicindule orasele pina la temelie.
    Insa imi este interesant de unde ai gasit harta care ai puso, cu acest popor in nordul R. Moldova ? Ca dupa datele prezentate de rusi si ukraineni (la general aceleasi) acest popor se afla prin fundul ukrainei de azi, cu capitala Bolohov in actualul oras Liubar (Jitomir).

    Uite ca pe aceasta harta http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Slav-7-8-obrez.png bolohovenii nu sunt, dar e mare mirarea unde i-au pus pe vlahi 🙂

    • Salut! Harta mea am gasit-o tot pe wikipedia. http://ro.wikipedia.org/wiki/Formarea_statelor_medievale_rom%C3%A2ne%C8%99ti Asa se si explica niste formatiuni statale ca „Tara Rominilor”, „Tara Iasilor” despre care nu am gasit nica concret pe net.

      Harta pe care mi-ai dat-o tu e corecta, ea nu-i prezinta pe bolohoveni pt ca se refera la sec VIII. iar bolohovenii erau ceva mai tarziu. Pe harta ta apar insa alte neamuri, tot slave…tivertii si ulicii. Observa orasul Peresecen…capitala ulichilor…actualmente Peresecina din raionul Orhei.

      Despre vlahi…e clar, eu ce tot zic aici da nu ma crede nimeni…vlahii apar prin Imperiul Bulgar, la sud de Dunare, pe-acolo faceau ei paduchi prin sec VIII

  2. patria_mea_e_moldova a spus:

    Si totusi, in care surse se atesta prezenta bolohovenilor anume in nordul Moldovei? Ma refer la Moldova de pina la Nistru, nu cea de la Bug despre care se lauda romanasii 🙂

  3. am cautat sa ma interesez si eu de asta. Am gasit o referire in cartea aia a lui Boldur despre prezenta bolohovenilor pe la raul Humor, afluent al Moldovei…dar nu bag mana in foc.

  4. am mai gasit ceva…cica granita intre Bolohoveni si Brodnici ar fi fost „pe linia Siretului pana la inceputurile raului Bug vestic”

    Apropo…numele „Siret” e de origine slava si vine de la „Sered”…adica mijloc

    • patria_mea_e_moldova a spus:

      si eu am gasit despre Siret aici : http://papacoma.narod.ru/articles/rabinovich_berladniki.htm

      „Наиболее аргументированным и распространенным в литературе является мнение, что западным пределом земли бродников была река Сирет. Об этом свидетельствует и ряд топонимов, указанных в Прутско-Сиретском междуречье П.Н. Батюшковым (Батюшков 1892: 36; Параска 1981: 10-11). В грамотах 1227 и 1231 гг. речь идет о крещении жителей Земли Бродников. ”

      Dar se primeste ca brodnicii erau mai la est de bolohoveni, pe cind din harta ta si altele care le-am gasit, bolohovenii sunt la est. Adica parca se suprapun teritoriile acestor doua popoare.

      • patria_mea_e_moldova a spus:

        ma refeream la estul teritoriului Moldovei medievale, adica cu Nistru ca margine estica de referinta

      • de brodnici se vorbeste si pana la don, parca…acolo au luptat, dar asta nu inseamna ca si acolo locuiau. Din izvoarele unguresti aflam cam pe unde stateau brodnicii:”- o diploma regala ungureasca, din anul 1222, care vorbea despre teritoriile primite de teutoni in tara Barsei (Brasov), de cetatea Cruceburg, de vecinatatea “Prodnicorum”. Asa ii putem si plasa geografic pe Brodnici, in sudul Moldovei”
        in afara de asta se stie ca locuiau in preajma cumanilor (polovity) care, dupa cum se vede si in atlasul tau, erau tot pe-acolo prin sudul Moldovei

    • atlasul e facut grosolan, fara a intra in detalii. Totusi confirma ce povesteam…de anti, tiveri si ulici, iar in loc sa ii arate pe brodnici, bolohoveni si berladnici, zona apare ca apartinand de cnezatul haliciului….

  5. patria_mea_e_moldova a spus:

    Un articol bun despre etnogeneza „neamului romanesc” : http://www.imninalu.net/myths-Vlach.htm in care se vede si rolul slavilor, foarte impunator.

    Mia placut fraza:
    „The knowledge of the truth will not cause their expulsion from the land where they live, on the contrary, will grant them the freedom that they have never had…”

    pacat ca romanasii sunt prea primitivi sa inteleaga asta 😀

    • cunosc articolul, dar cand i-am dat linkul lui schitikus, el mi-a raspuns ca e bullshit, ca e scris de un ungur care are boala pe romini. In fine…astia pe la fiecare granita au cate-o problema…si cu bulgarii si cu sarbii…cu noi, cu ungurii…asta se intampla cand nationalismul fanatic tine loc de patriotism la ei…cand singurul mod de a te „ridica” e prin a lovi in ceilalti…

      • patria_mea_e_moldova a spus:

        Nu am gasit undeva ca saitul este unguresc, parca seamana ceva jidovesc 🙂 .
        In fine, ce conteaza cine il scrie, daca mai important este continutul.
        Dar lui Scythicus are de unde si sa nu-i placa, doar acolo autorul tare se mai ride de teoria lui iubita cu paduri si munti 😆

      • „Dar lui Scythicus are de unde si sa nu-i placa, doar acolo autorul tare se mai ride de teoria lui iubita cu paduri si munti ”
        – pai si norrmal…cine dracu sa creada ca un neam sta ascuns prin munti 1000 de ani si asteapta vremea potrivita sa se coboare in vai. E de toata caterinca teoria asta…e cazu sa mai inventeze rominii ceva nou.

        Apropo de inventat. Daca mai citesc vreoo 2 – 3 carti de-astea de istorie in varinta romineasca o sa pot sas demontrez cum autorii ne pacalesc pe fata… Mecanismul e asa: autorul e la inceput constiincios…descrie argumentele de toate felurile…pana la un moment cand incepe sa-si dea cu parerea…si in final.. pac pac pac gata sunt rrominii in Moldova

        BLACK MAGIC…

  6. j.s. a spus:

    si ce daca „volohoveni” vine de la Volohovo? Trebuie vazut de unde vine numele „Volohovo”. Eu nu prea cred ca volohovenii au fost slavi, pentru simplul motiv ca populatiile slave n-au disparut nicaieri, nu si-au restrans arealul ci, dimpotriva, si l-au extins. Pentru ce sa fi disparut volohovenii atunci cand hutulii au reusit sa se conserve? Mai plauzibil este ca vor fi fost un neam turcic care s-a slavizat si romanizat treptat.

    • „Mai plauzibil este ca vor fi fost un neam turcic care s-a slavizat si romanizat treptat.”
      – care sunt argumentele care sustin aceasta teorie? De ce si-ar fi numit un neam turcic orasele cu nume slave? Cum ar fi ajuns un neam turcic atat de adanc in nord, pana in ucraina de azi, printre orasele dominate de slavi? Cum putem vorbi de „romanizare” la secole dupa disparitia imperiului roman si in teritorii pe care acesta nu le-a stapanit niciodata.

      „si ce daca “volohoveni” vine de la Volohovo? Trebuie vazut de unde vine numele “Volohovo””
      – in primul rand e vorba de Bolohoveni, iar cuvantul ar putea veni de la „bologovets”, adica pescar,in ucrainiana. Afirmatia asta am gasit-o intr-o carte romineasca scrisa dupa razboi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: