Am fost foarte ocupat in ultima vreme si asta m-a impiedicat sa mai scriu aici. Recent, am dat insa peste un desen care pur si simplu mi-a placut…un grup de osteni moldoveni dupa o batalie, cu mainile sus sarbatorind victoria. Uitandu-ma la imaginea asta imi amintesc ca era o vreme cand moldovenii erau o forta de temut, cand ne bateam cu toti vecinii si ii invingeam, cand Tara Moldovei era o mica putere regionala si isi castiga respectul invingand armate de 2-3 ori mai puternice. De-atunci au trecut sute de ani si neamul nostru a trecut prin multe, dupa ani de dominare turceasca jumatatea de est a trecut sub rusi si si-a obtinut independenta de-abia acum 20 si ceva de ani. Cealalta jumatate a trecut la romini si s-a „diluat” incet incet in spatiul cultural „dambovitean” de a ajuns numele „moldovean” sa fie folosit uneori si in batjocura. Chiar daca e o utopie, chiar daca e un vis deocamdata de neconceput, ma uit la imaginea asta si ma gandesc, cine stie, poate candva in viitor se va ridica din nou victorios neamul moldovenilor.

osteni moldoveni

 

 

Reclame

Dupa cum toti stim, propaganda romineasca din spatiul Pruto-Nistrean se axeaza pe niste idei simple, idei care ajung la noi prin intermediul neobositei activitati ale propagandistilor aflati in slujba fratilor mai mari de la vest. Acestia incearca sa ne convinga ca:
– limba noastra Moldoveneasca a fost creata de Stalin, ca noi vorbim si am vorbit intotdeauna limba romina
– am fost, suntem si vom fi „romini” dupa etnie, numele de Moldovan fiind doar un regionalism, asemenea „ardeleanului”, „dobrogeanului”, „olteanului”, „banateanului” etc din Romania. „Poporul moldovenesc” e creatia Uniunii Sovietice, a lui Stalin, etc
– Romania intotdeauna ne-a dorit binele, e patria mama, pe cand Rusia e ciuma ciumelor, raul absolut, imperiul satanei etc
– in 1918 a fost unire si nu anexare. Anii petrecuti sub conducere romineasca au fost cei mai imbelshugati din istoria Basarabiei
– anii petrecuti sub rusi, in special in Uniunea Sovietica au fost iadul pe pamant
– noi, moldovenii, ca si ceilalti romani, ne tragem din daci si romani.

Si in fine, putem continua cu manipularile fratilor romini, mai ales cele pe teme istorice…

Care e scopul acestui „asalt ideologic”? E evident pt oricine are ochi sa vada si urechi sa auda: scopul final e lichidarea Republicii Moldova ca stat, aducerea acesteia in sfera de influenta romineasca iar in final transformarea acesteia in provincie romineasca. De-asta si propaganda agresiva rusofoba cu scopul de a crea tensiuni interetnice in RM, de-aia si ignorarea sau chiar falsificarea elementelor negative ale istoriei comune moldo-romine, de-aia si proslavirea eroilor romini, profascisti ca Antonescu, negarea vehementa a etniei si limbii moldovenesti etc.

Daca in articolele trecute am demontat cu succes, cred eu, prima idee promovata de romini care afirma ca n-a existat niciodata limba moldoveneasca, aceasta fiind „inventia lui Stalin” in acest articol vom aborda problema etniei moldovenesti, a poporului moldovenesc (de origine comuna dar totusi diferit de cel romin).

Poporul moldovenesc in documentele istorice

Propaganda romineasca si-a facut un obicei in a scoate din context si a interpreta conventabil 2-3 citate din diferite letopisete sau alte documente istorice, pe care rominii le tot plimba de la blog la blog in sprijinul teoriilor lor. Da, stim si noi ca ne tragem, ca si voi, „de la Rim”…si ca suntem parte a aceiasi „semintii” est-romanice….asta insa nu inseamna si ca suntem acelasi popor, acelasi neam, aceeasi etnie sau ca trebuie si automat sa ne unim. Analogii asemanatoare avem cu duiumul, chiar foarte aproape de noi. Oare ucrainienii, belarusii si rusii de azi nu sunt si ei in fond aceeasi semintie slavica, protorusa? Nu se trag ei tot de la Kieveni? In alta ordine de idei, daca tot afirma propaganda ca am fost dintotdeauna romini, de ce trebuie sa caute cu lupa 2-3 citate despre originea noastra latina sau „romineasca” intr-un OCEAN de documente moldovenesti, muntenesti si straine care ne numesc asa cum o faceam si noi dintotdeauna MOLDOVENI? De ce e atat de dificil sa convingi un popor care si astazi continua cu incapatanare sa se numeasca „moldoveni”? Oare daca de la inceputuri constiinta noastra ar fi fost „romineasca” nu ar fi stat altfel lucrurile azi? Daca noi am fi fost dintotdeauna romini, asa cum tot se afirma, de ce oare si in ziua de azi moldovenii in marea lor majoritate se autoidentifica separat de romini si se numesc moldoveni? Sa ne fi spalat oare rusia in 50 de ani de uniune sovietica in asa hal creierii? Nu domnilor, e imposibil asa ceva, pt ca la fel cum rominii din ardeal ce s-au aflat sute de ani sub unguri, la fel cum si celelalte etnii din cadrul uniunii sovietice au ramas neatinse din punct de vedere al identitatii lor nationale, la fel si noi am iesit din CCCP la fel cum am si intrat: MOLDOVENI.

Sa vorbim totusi concret, sa vedem de cand exista poporul moldovenesc in documente si scrieri, ce zic istoricii?

– in Letopisetul Moldo-Polon (1352 – 1564) este redata venirea lui Dragos in Moldova: „In anul de la facerea lumii 6867 iar de la nasterea lui Hristos 1359 …Co voia lui Dumnezeu intaiul voievod Dragos a venit ca vanator din Tara Ungureasca de la locul si pe apa Maramures pe urma unui zimbru ce l-au ucis langa apa Moldovei si s-a veselit acolo cu boierii sai si i-au placut tara si au ramas intr-insa si a descalecat-o cu moldoveni din Tara Ungureasca si le-a fost Domn 2 ani”

– in „Letopisetul Tarii Moldovei de la Aaron Voda incoace” Miron Costin scrie urmatoarele versuri „Stihuri de descalecatul tarii”:
„Neamul Tarii Moldovei de unde taraganeaza?
Din tarile Ramului, tot omul sa creada
Traian intaiu, supunandu-i pe dahii
Dragos apoi cu Moldoveni premenindu-i pe vlahi
Martor este Troianul, sanstul in tara noastra
Si Turnul Saverinului, munteni, in tara voastra.”

– in 1334 este mentionat pentru prima oara documentar orasul „Civitas Moldaviae” (orasul Baia)

– tot in 1334, deci pana la intemeierea Moldovei, magistratul orasului Lvov elibereaza certificat de cetatenie negusotrului moldovean Alexandru Moldaowicz (moldoveanul)

– 1359 sau chiar mai inainte, Cronica lui Ioan de Tarnave, lucrare a unui curtean al regelui maghiar relateaza despre campaniile repetate ale ungurilor – „expeditii impotriva rivalilor si rebelilor, mai adesea asupra sarbilor si moldovenilor” (movit exercitum contra aemullos et rebelles et saepius contra Rachenos et Moldavos)

– 1370. Papa Urban al V-a vorbeste despre „Latcu voievodul moldovean (al moldovenilor” (Laczko Dux Moldaviensis)

– 1387. In actul omagial prestat regelui Poloniei de catre domnul Moldovei Petru Musat acesta este numit „voievodul moldovean” (Voyeuode Molaviensis). In acest document Petru Musat preciza „ne supunem pe noi, poporul si pamantul tarii noastre Moldova”. M. Costachescu „Documente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare” P.601

– 1390. Judele Ungariei E. Bubec facea referire la „partile moldovenilor” (partes Moldovanos) Documenta Romaniae Historica. Seria D. Buc 1977 Doc 77

– 1391. Mircea cel Batran, voievodul Valahiei, semneaza la Curtea de Arges un act de danie. Printre martori e inclus si Groza Moldovan (Hi fuerunt testes …4. Groza Moldovan) DRH/D/79

– 1395. Cancelaria regala a Ungariei emite un document in care e vora de organizarea unei expeditii impotriva moldovenilor „contra Moldovanos” DRH/81

– 1395. In actul omagial prestat regelui Poloniei Stefan I domnul Moldovei se obliga sa slujesc si sa ajut cu toata puterea noastra si cu toti boierii nostri si cu toti pamantenii nostri si cu slugile si cu tot poporul Moldovei. „slujiti i pomogati so vsei nashei mociu i so vsemi nashi bojary i so vsemi nachimi zemljany i so vsem postpolistvom Zemli Moldavscoi” – Costachescu. Op.cit

– 1401. Dintr-o scrisoare a regelui Ungariei Sigismund aflam despre „terra Moldowanam” (pamantul moldovenilor). DRH/D/107

– 1401. Intr-o scrisoare a patriarhului bisericii ortodoxe catre mitropolitul Ungrovlahiei se mentioneaza prezenta „Preotului Isidor Moldovanul” la Constantinopol. – Biserica Ortodoxa Romina III 1934 p.3-12

– Alexandru cel Bun, intr-un tratat semnat la Camenita cu craiul Poloniei enumera mai multi „pamanteni moldoveni…si toti boierii moldoveni” (Zemljany moldavskie i usi bojare moldovszai) – M. Costachescu „Documente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare” vol II P.625

– 1429. Referindu-se la luptele dintre munteni si moldoveni, Vitold, Marele Duce al Lituaniei vorbeste despre unele „differencias…inter Bassarabitas (munteni, valahi) et Moldovanos” – B.P. Hasdeu, Etimologicum Magnum Romaniae Buc. 1970 vol 2, p.282

– 1431. Vlad Dracul, domnul Valahiei, scrie brasovenilor: „i na tom volea, caco vare s chem hotite umiretese snimi i torguete i hranete se ili s Moldoveni ili s vlasi” (si la aceasta e voia mea ca ori cu cine doriti impacati-va sau cu moldovenii sau cu rominii” – DRH-D-183

– 1431. De data asta in noiembrie Vlad Dracul scrie iar brasovenilor: „caco gde nahodi moldovene da i hvatat da ih udirat i da im uzima chto nesut” (oriunde s-ar afla moldovenii sa-i apuce si sa-i jupoaie si sa le ia tot ce poarta cu ei) – DRH-D-187

– 1432-1433. Vlad Dracul scria iar brasovenilor: „Na tom vi dobre znaete cacovy suti priateshe mne moldovene. Togo radi ia beh ustavil moe slughe da ih hvataiut, da uzimaiut, a ih co mne  da dovedet” (despre asta voi stiti cat imi sunt de prieteni moldovenii. De-aceea eu am lasat slugile mele sa umble pe-acolo si unde afla moldoveni sa-i apuce si ce poarta sa le ia, iar pe ei sa-i aduca la mine) DRH/D/190

– 1435. Stefan al II-a, domnul Moldovei mediaza relatiile comerciale cu Brasovul:”Qullibet Moldavensis haben debitores in medio Barcensum” )orice moldovean avand datorii printre brasoveni) – DRH/D/214

– 1470. Domnul Valahiei, Radu cel Frumos marturisea intr-o scrisoare ca „nulla pacem modo habet cum Moldavensibus ac cum Stephano Voyvoda” (nu are pace cu moldovenii si Stefan Voievod) – I. Bogdan, Relatiile Tarii Rominesti cu Brasovul 1470. Tot acolo acelasi Radu cel Frumos reprosa brasovenilor „quia arma venditis Moldaviensibus” (caci vindeti arme acestor moldoveni)

– 1474. Stefan Corvin, regele Ungariei scria unui secui despre relatiile cu „Stephanum, Voiwodam Moldaviensem” (Stefan, voievodul moldovean)

– 1475. In tratatul incheiat de Stefan cel Mare cu Matei Corvin intalnim formularea „Stephanum Moldaviensem” (Stefan moldoveanul) – Rominii in documente Buc. 1971 p.130/132

– 1476. Intr-o scrisoare a lui Matei Corvin citim „antequam Moldavus” (inainte ca moldoveanul) A. Veress. Acta et epistolae Doc 23

– 1476. Stefan al III-a cel Mare, domnul Moldovei, porunceste sa se faca o inscriptie intru pomenirea ostenilor „moldoveni”, care au cazut in lupta (padosha tu mnogo mozhestvo ot Moldavskih voen) – Razboieni 1977 p.347

– 1540. Demnitarul polon Ioan Tarnovski intr-o scrisoare catre ducele Prusiei mentioneaza:”..Moldawicae gentis..” (neamul moldovenilor) – N. Iorga Studii istorice asupra Chiliei si Cetatii Albe, Buc 1899, p 321

– cunoscut e si pasajul din scrisoarea lui Stefan cel Mare in care se refera la vlahi, ca la dushmanii moldovenilor, separand astfel pe unii de ceilalti:

„Am aflat prin iscoadele noastre despre duşmanii creştinităţii, despre necredincioşii turci că vin împotriva noastră;…şi pe uscat va veni împotriva noastră chiar sultanul, ca să pună chiar el stăpînire pe pămîntul nostru cu toată puterea sa şi cu toată puterea ţării Valahiei („cum tota potentia terre Valachiae”), căci valahii sînt pentru noi ca şi turcii („quia valahi sunt nobis veluti Turci”). Şi să credeţi cu temei că nu este altefel decît aşa.”

Asta este doar o infima parte a documentlor care certifica practic identitatea moldovenilor iar pentru ca nu am vrut sa scriu iau un articol kilometric ma opresc deocamdata aici. Voi continua cu partea a doua, a treia, a cata o fii nevoie pt a arata ca in trecut moldovenii au fost MOLDOVENI, nu vlahi, nu romini.

In prima parte articolului dedicat limbii moldovenesti am aratat ca aceasta sintagma era intr-adevar folosita din cele mai vechi timpuri in tipariturile moldovenesti, demontand astfel teoria unionistilor care afirma nonsalant ca „limba moldoveneasca” ar fi fost inventata de Stalin. In cele ce urmeaza mi-am propus sa continui cautarea prin letopisetele si documentele vechi ale Tarii Moldovei pt a vedea ce raspandire avea aceasta sintagma in trecut.

– Primul text păstrat scris moldoveneşte este din a doua jumătate a veacului al XVI-lea: scrisoarea-dovadă de danie din 31.01.1572. Tot din secolul XVI moldovenii au primul Vocabular moldovenesc, numit convenţional Lexiconul de la Petru Şchiopul (Registrul bunurilor mănăstirii Galata – mai bine de 500 de cuvinte) din 25.11.1588.

– Insasi titlul „Dictionarului grecesc-slavon-moldovenesc-latin” (1762) al lui Nicolae Milescu-Spatarul spune clar ce limba se vorbea in Tara Moldovei.

– In „Letopisetul Tarii Moldovei” (1635) al lui Grigore Ureche iar, gasim capitolul „Pentru limba noastra moldoveneasca

– In lucrarea „Descrierea Moldovei” (1714-1716) a lui Dimitrie Cantemir gasim insa o buna expresie a frecventei sintagmei „limba moldoveneasca”. Reproduc in continuare continutul capitolului „Despre limba sau graiul Moldovenilor”

CAP. IV. Despre limba sau graiul Moldovenilor

Istoricii arată osebite cugete pentru alcătuirea limbii Moldovenești, mulți dintre dânșii zic că este alcătuită cu schimbare din limba latinească, fără de a fi împrumutată și dela alte limbi; iară alții zic, că este din cea italienească. Însă noi vom arăta temeiul despre amândouă părțile, ca să poată cetitorul să înțeleagă adevărul mai cu amăruntul.

Aceia cari zic că limba Latinească este maica cea adevărată a limbei Moldovenești, se razimă pe aceste temeiuri; adecă zic:

I. Că bejenarii Romanești, au venit în Dacia cel mult mai nainte până a nu se strica limba Romanilor în Italia, prin năvălirile Goților și ale Vandalilor; și cumcă nici unii din istorici nu arată că s’ar fi întors ei iarăși înapoi la Italia în vremea când stăpânea barbarii și pentru aceia locuitorii din Dacia n’au avut de unde să-și schimbe limba lor cea veche.

II. Cumcă Moldovenii nici odinioară nu s’au chemat Italieni, precum s’au chemat alți Romani în multe locuri după aceea, ci totdeauna ș’au ținut numele său cel vechiu, pe care îl avea toți Romanii, când era Roma cetatea a toată lumea, măcar că aceasta nu stă împotrivă, căci Ungurii și Leșii îi numesc pe dânșii Vlah; care nume obișnuesc neamurile acestea să-l dea și Italienilor.

Iară eu mai bucuros cred, că neamurile acestea fiind învecinate și mai cunoscute cu Moldovenii, întâi Moldovenilor au dat acest nume Vlah și apoi mai pe urmă la Italia; însă nu l’au luat dela Italia ca să-l dea Moldovenilor.

III. Că. adeverința cea mai cu temeiu pentru zisul acesta, sunt cuvintele cele multe curat Latinești, care încă tot se obișnuesc în limba Moldovenească, care în cea Italienească nici odi­nioară nu se află; iară cuvintele acelea pe care le au adăogit în limba Italienească, Goții, Vandalii și Longobarzii, nici cum nu se află la Moldoveni.

Și pentru ca să arătăm mai luminat am pus aicea aceste cuvinte:

Latinește Italienește Moldovinește
Incipio    Comincio    Încep
Albus      Bianco       Albu
Civitas    Cita           Cetate
Dominus Signore     Domn
Mensa    Tavola        Masa
Verbum   Parola       Vorba
Caput     Testa         Capul
Venatio   Caccia      Vânat

Iară cei ce mărturisesc cum că limba Moldo­venească este alcătuită din cea Italienească zic așa:

I. Că are tot aceleași vorbe ajutătoare am, ai, are, ca și cea Italienească.

II. Că articulii ei, sunt asemenea ca și la aceea.

III. Că oarecare cuvinte sunt cu totul Ita­lienești, adecă: schiop, italienește schiopo; iară latinește claudus, precum și cerc, italienește cerco, iară latinește quaero și fiindcă cuvintele acestea sunt necunoscute în limba latinească, pentru aceea, nu pot să fie aiurea, decât din cea italienească.

Însă cei ce cugetă precum am arătat dintru întâi, zic împotrivă așa:

I. Că Moldovenii au adevărat vorbele acelea ajutătoare, însă nu italienești ce însuși ale lor.

II. Că asemenea aceasta este și cu articulile cuvintelor, căci nici cu o parte din graiu, nu se depărtează mai mult limba Moldovenească de către cea italienească decât cu acestea, pentrucă Italianul pune articulul înaintea cuvântului, iară Moldoveanul îl pune pe urma cuvântului; adecă italienește l’uomo, la moglie și moldovenește, omul, femeia.

Și Italianul are numai un articul bărbătesc adecă singuratic; il, și î[n]mulțit gli sau i și femeesc singuratic la înmulțit le; iară Moldovenii au două articule singuratice, ul și le, pe cel dintâi îl pun la cuvintele cele ce se încep cu literă glasnică; iară pe celălalt, la cuvintele, ce se încep cu literă neglasnică; adecă omul, latinește homo; calul, latinește equus; scaunul, scamnum; vasul, vaso; șarpele, serpens; cânele, canis și altele.

Iară la număr înmulțit pun articolul ii, pe urma cuvintelor celor ce însemnează lucru viu; precum caii, oamenii, latinește equi, homines; iară lucrurile cele moarte se sfârșesc cu articulele, precum ca scaunele; vasele, ș. c. l.

Articule femeești încă au două singuratice adecă, ea și a, precum: muerea, găina; latinește mulier, galina, iară cuvintele care se sfărșeșc cu e, dobândesc la înmulțire articula ile; adecă găina, găinile.

III. Cumcă poate să se prepue cu adevărat, că cuvintele acelea, care se asemenează mai mult cu limba Italienească decât cu cea veche a Ro­manilor, să fie rămas în limba noastră dela Genovezi, din pricina însoțirii cei multe ce avea Moldovenii cu dânșii, când stăpânea ei schelile mării Negre, căci într’acest chip au împrumutat Moldovenii cuvinte și dela Greci, dela Turci și dela Leși, după ce au început a face neguță­torie cu dânșii, adecă, dela Greci, pedeapsa, παίδευσις; chivernisirea, ϰυβέρνησις; snopire[59] προϰοπή[60]; azima, ἄζυμον; drum, δρόμος; pizma, πεῖσμα.

Deci fiind c’am arătat zisele despre amândouă părțile, noi nu putem hotărî care dintre amân­două să fie mai adevărate, pentrucă ne este frică ca nu cumva din dragostea patriei să ni se întunece ochii și să prisosim oarece și apoi să cunoască alți mai bine; pentru aceia lăsăm asupra cititorului, ca să judece însuși, iară noi ne îndestulăm ca să arătăm aicea numai zisul lui Cavatie carele zice, adecă:

„Este de minune că limba Moldovenească are mai multe cuvinte Latinești decât Italienești, măcar de și locuiesc acum Italieni, unde au locuit mai înainte Romanii”, însă poate să nu fie până întru atât de mirat, pentrucă Italienii și-au schimbat limba cu mult mai în urmă; după ce a venit neamul Moldovenesc în Dacia.

Și fiindcă în limba Moldovenească să află oarecare cuvinte, care nu sunt nici latinești nici de pe la alte limbi de prin prejur, pentru aceia se vede că sunt rămășițe de pe la Dacii cei vechi, căci nimic nu poate să ne împedice pe noi a nu crede cumcă bejenarii Romanești după ce au venit în Dacia, și-au năimit loruși slugi din Daci, sau poate că rămâind vreunul fără de femei, s’a și însurat luându-și femei dela Daci și cu acest chip lesne și-au putut amesteca în limba lor cuvinte streine; precum stejar, pădure, hlășteu[61], cărare, grăesc, privesc, nemeresc.

De alta și limba Moldovenească are ale sale răspicări sau rosturi ca și toate alte limbi.

Vorba cea mai împodobită este împrejurul Iașului în mijlocul țării; pentrucă oamenii cei ce sunt în partea aceasta se mai supțiează, fiindcă sunt aproape de curtea Domnească.

Cei ce locuesc la Nistru, amestecă multe cu­vinte leșești; și vasele pentru care au trebuință în casă, încă le numesc cu nume Leșești, încât de abia pot să înțeleagă ceilalți Moldoveni.

Și ceice locuesc în partea muntelui despre Ardeal obișnuesc adese ori cuvintele Ungurești.

Iară Fălcenii amestecă limba cu cea Tătă­rească și Galațienii cu cea Grecească și cu cea Turcească.

Iară partea femeească din Moldova are cu totul altă vorbă decât partea bărbătească; căci ele schimbă silaba bi și vi în ghi și hi adică în loc de bine, zic ghine; vie, hie și silaba pi o schimbă în chi; precum pizma, chisma, piatră chiatră; încă și un bărbat când se deprinde cu vorba aceasta cu greu poate să se desvețe și se vădește singur pe sine zicând, c’au șezut prea mult în brațele maicăsa; pentru aceia și ocăresc ceilalți pe unii ca aceia, zicându-le feciori de babă.

Muntenii și Ardelenii, au tot o limbă cu Moldovenii, numai cât le este vorba puțin mai groasă, precum giur, Românul jur, Dumnezeu, Dumnezău, acum, acuma, acela, ahăla și mai au ei și alte cuvinte care nici sunt cunoscute Moldovenilor, iară la scrisoare nu le obișnuesc ci urmează întocmai după ortografia graiului Moldovenesc și cu aceia cunosc ei într’adevăr, că vorba Moldovenească este mai curată decât a lor, măcar de și nu o mărturisesc fiind opriți de antipatiea ce este între Moldoveni și între Munteni.

Și cu mult mai prost vorbesc Cuțovlahii, care locuesc în Rumele pe hotarul Macedoniei, căci ei își amestecă limba foarte ciudat cu cea gre­cească și albaneză, amestecând în cuvintele Ro­mânești uneori câte un vers întreg grecesc și alteori câte unul arnăuțesc, și ei înțeleg între sine destul de bine limba aceasta încurcată; iară un Grec, sau Albanit, sau Moldovean nu este puternic să înțeleagă nimic; însă când ar fi câte trei aceștia la un loc și auzind vre un Coțovlah vorbind, ar putea să înțeleagă ceeace zice el, când își vor tălmăci fiecarele versul limbei sale unul la altul.

Sa fi fost oare Dimitrie Cantemir „aghent moscal”, „coloana a 5-a a Moscovei” sau „coada de topor imperialist-velico-rus” asa cum ne apostrofeaza rominii cand le vorbim moldoveneste? Evident ca nu, sintagma „limba moldoveneasca” era impamantenita in Tara Moldovei inca de la inceputurile acesteia.

– De la sfarsitul sec 18 si inceputul sec 19 dateaza un numar mare de traduceri ale documentelor lui Stefan cel Mare, acestea fiind in limba slavona. In finalul acestora, traducatorul semna:

„De pe sirbie pe limba moldoveneascä s’au talmacit la anul
1800, Ghenarie 12, de polcovnicul Paväl ot Mitropolie.”

„De pe särbie pe limba moldoveneascä am tälmäcit la anul 1810,
Sept. 21, cliucer Paväl Debrici”

„Din limba sirbasca pe limba moldoveneascá s’au tálmácit de
Ion Stamate, biv vel pitar, la 1813, Iulie 12, In Iasi.”

„De pe sirbie pe limba moldoveneascá am tálmácit la anul
1810, Noemvrie 25. Cliucer Pavel Debrit.”

„De pe sarbie pe limba moldoveneasca s’au talmacit, Duminica
Avgust 18, tocmai in vremea sosirii la Galata a Märii Sale Alexandru
Nicolaie Sutul Voevod, cand au venit domn in tara Moldovei, la
anul 1801, de polcovnicul Paväl Debrit ot Mitropolie”

„De pe siirbie pe limba moldoveneasca s’au
tälmacit la anul 1801, Iunie 20, de polcovnicul
Pavel Debrit ot Mitropolie.”

„De pe sarbie pe limba moldoveneasca am talmacit, la anul
1804, IVIai 23, polcovnicul Paval Debrit ot Mitropolie”.”

„Pentru ca copiia aceasta, scoasa de pe talmacirea in limba moldoveneasca a ispisocului sarbesc di la Stefan voevod, dupa posleduire, aflandu-sa intocmai cu aceiasi, s-au incredintat di catra aceasta giudecatorie, cu iscalitura unui cilen a presudstvii si punirea pecetii imparatesti. In Chisinau, anul 1824, luna mart, 24 de zile. Secretari Barbu, Sovietnic Paval Macarescu” (daca noi folosim azi rusizme suntem injurati de mama…totusi uitati-va cum vorbeau stramosii nostri)

Etc…

Deci Documentele Voievodului Stefan cel Mare au fost traduse in limba MOLDOVENILOR, deci MOLDOVENEASCA

– Intr-o carte romineasca: „Documentele slave de prin arhivele ruse, culese si traduse de Stefan Berechet” (Buc, 1920), la pagina 4 gasim o referire la urmatorul document:”Manuscrisul No 751: Gramatica de la invatatura fizicii, scoasa de pe limba italieneasca pe limba moldoveneasca, intre care se cuprind tot ceia ce omul voieste a sti si a invata in cer si pe pamant din lucrurile cele mai cunoscute si mai trebuincioase. Anul 1796, April 10″

– Sa continuam cu Alexei Mateevici, cei pe care rominii il iau frecvent ca martor al rominismului, unionismului etc. In articolul cu titlul „ASPECTELE INFLUENTEI BISERICESTI ASUPRA ORIGINII SI DEZVOLTARII ISTORICE A LIMBII MOLDOVENESTI” publicat in “Chisinovschie eparhialinie vedomosti” in 1911 acesta zicea asa: “Unirea Basarabiei la Rusia s-a dovedit a fi o actiune salvatoare cit pentru limba MOLDOVENEASCA, cit si pentru slujba religioasa moldoveneasca. La inceputul sec.XIX peste Prut a inceput “desteptarea constiintei nationale”, care, purtind sub drapelul sau ideia ca rominii sint urmasii romanilor si continuatorii eroismului lor, a luat, datorita inflacararii de aceasta idee, manifestari foarte stranii, care au dus, pina la urma, la disparitia trasaturilor nationale ale vietii si ale limbii. Tinzind sa creeze din romana o oarecare limba neo-latina, latinizatorii eliminau din ea fara mila elementele slave si grecestice ce aveau dreptul la cetatenie si inradacinate in ea de secole, si le inlocuiau cu cele latine, iar cind era imposibil- cu cele italiene si mai ales cu cele franceze. Limba formata de ei, care nu se asemana deloc cu cea populara, ei au raspindit-o mai intii in literatura, apoi in institutiile de stat, si in sfirsit, inconstienti de profanarea pe care o fac, au introdus-o in slujba religioasa ortodoxa. Cartile de liturghie moldovenesti au fost abandonate si date uitarii.”

Articolul complet il gasiti aici: Alexei Mateevici despre Limba Moldoveneasca

7.7.1

– In continuare propun atenţiei cititorului un citat din scrierile istoricului B. P. Haşdeu:

„La mănăstirea Zografu de la Sf. Munte se află un Hrisov (În Moldova medievală – Carte domnească prin care se recunoştea un drept sau un privilegiu) din mijlocul secolului XIII de la strănepotul lui Ioniţă, regele Ioan Caliman Asan, asupra mai multor sate şi locuri, hărăzite trîntorilor călugări după obiceiul timpului. În el Caliman se întitulează самедрьжец нряко молдовлахия, adică autocrat al Moldo-Vlahiei…Acest document umbreşte poetica poveste a cronicarilor despre botezarea apei Moldovei de către Dragoş Vodă în 1350 sau 1352…Şi fără asta, o niţică cugetare lesne ne-ar fi înduplecat că numele Moldovei datează din epoca dacilor…prin urmare, ei au fost în stare a impune acest nume unui rîu de lîngă Carpaţi şi un altul (Moldau) curgătoriu tocmai în Moravia”.

– În prefaţa la cartea „Elemente aritmetice”, apărută la Iaşi în anul 1795, autorul ei, episcopul Amfilohie Hotiniul, scrie următoarele: „Văzînd noi bunătatea şi mărirea acestei cărţi, am silit din toată prostia ştiinţei mele de am tîlcuit-o şi am aşezat-o după al nostru obicei de numerare şi în limba moldovenească, fiind atîta de trebuincioasă în toate trebile vieţii noastre”.

Pentru mai multe lamuriri pe tema limbii moldovenesti, dar mai ales al mecanismului inlocuirii termenului de „moldovean” cu „romin” intrati si cititi aici: http://tudorchifiac.wordpress.com/2013/01/08/despre-vechimea-limbilor-moldoveneasca-si-romana/

Dar sa vedem ce gasim din sursele straine despre limba noastra moldoveneasca:

– În compartimentul „Nomina popularum, qui illirica loquuntar lingua ordine alphabetico dispozita” din lucrarea sa „Comentarium wariarum artium” (Roma, 1591) italianul Angelo Rocca menţionează alături de limbile boemiană, carintiană (slovenă), dalmată, ungară, macedoniană şi moldaui (moldovenească). Tot în 1591 contele Jacques-Auguste de Thou într-un volum din monumentala sa operă Historiarum sui libri comentează pronunţarea numelui „Ioan”: „vulg nominant Ioan, nec absurde, el lingua moldavorum convenientur” (de obicei numesc neplăcut Ioan, der, pe de altă parte corespunde limbii moldovenilor).

– „Despre o traducere moldovenească a Evangheliei în acea epocă (1532) avem informaţii precise… Învăţatul german Nicolas Pfluger la 11.03.1532 scria: „Un oarecare doctor (om învăţat) din Moldova… a venit la Wittemberg, vrînd să se îngrijească de tipărirea celor patru evanghelii şi a (epistolelor) lui Pavel în limba moldovenească, polonă şi germană… Se afla deci atunci în Moldova o traducere moldovenească a „evangheliei” şi a „epistolelor” (care fac parte din Apostol), subliniază P. Panaitescu (1965).

– Mărturiile scrise ne informează că în veacul al XVI-lea cărţile religioase scrise, traduse în moldoveneşte aveau o anumită răspîndire în Moldova. „În biblioteca domnitorului Petru Şchiopu, adusă cu el în Tirol (1591), se afla o carte în folio, legată în atlas roşu, Psaltirea lui David, tradusă din slavonă în limba moldovenească (Psalter Davits aus den schlavonischen in die moldavische Sprach gezogen)”. Vezi „Exvalachico in latinum versa est”, Al. Rosetti, 1958; P. Panaitescu, 1965.

– Citeva fragmente din discursul dlui Michael Metzeltin, filolog, Austria, membru de onoare al Academiei Române la conferinţa “DIPLOMAŢIA CULTURALĂ – CULTURA DIALOGULUI” Bucureşti, 21 aprilie 2012, Aula Academiei Române:

“Iancu Văcărescu, întemeietor, împreună cu G. Lazăr, al Colegiului Sf. Sava din Bucureşti, recomandă
românilor, în poezia sa Buna vestire (1821) adresându-li-se explicit cu acest apelativ, să-şi slăvească numele sfânt: „Iubiţi mărirea de români, cinstiţi acest sfânt nume, / Şi a-l cinsti îndătoraţi prin fapte mari pe lume.”

Dincolo de astfel de apeluri, nu trebuie totuşi uitat că locuitorii obişnuiţi ai ambelor principate, până la
unificare acestora, aveau mai degrabă o coştiinţă identitară separată, după cum atestă contele F. v. Karaczay în lucrarea sa etnografică Die Moldau, Wallachey, Bessarabien und Bukowina. Neueste Darstellung dieser Länder, nebst Kupfern, verschiedene Trachten derselben vorstellend (Wien 1818): „Locuitorii ţării se numesc pe sine «MOLDOVENI» şi nu «rumuni», precum cei din Valahia, susţinând că n-ar fi urmaşii romanilor şi că ar fi locuit provincia înainte de venirea acestora“

M1M2Despre situaţia lingvistică din principatele dunărene la începutul sec. al XIX-lea şi modul în care aceasta era percepută la vremea respectivă informează mai exact studiul etnologic al contelui v. Karaczay:

„Limba comună a ţării este moldoveneasca, iar în Valahia, limba valahă, numită şi romana, fiindcă e socotită cu toată sinceritatea o fiică degenerată a vechii limbi latine.” (p. 33-34)
„Aceasta [limba moldovenilor la timpul respectiv, n. n.] este un amestec straniu al unui dialect slav cu limba latină şi cea italiană, nu fără bogăţie şi nici fără armonie sonoră, având deosebit de mulţi diftongi. Ea se foloseşte pentru scris şi pentru tipar. Limba curţii şi a înaltei societăţi este însă exclusiv greaca. Cineva s-ar înşela amarnic dacă ar crede că s-ar putea descurca cu limba ţării la curtea principelui Moldovei sau al Valahiei. Aceasta este aproape dispreţuită de cei din înalta societate, şi foarte mulţi greci, precum însuşi principele de atunci al Moldovei, Calimachi, sau principele Caragea din Bucureşti, nu o vorbesc deloc.” (p.34-35)

Documentul in  intregime AICI

– În Regulament organic al Valahiei din 1831 se specifică în Art. 366: „Cursul învăţăturilor va urma în limba rumânescă, nu numai pentru înlesnirea şcolarilor şi desăvârşirea limbii ţării, ci încă pentru că toate trebile publice a să tracta într’această limbă, care este ceia ce să întrebuinţează şi întru toate slujbele sfintei credinţe.” La fel prevede şi Art. 421 din Regulament organic al Moldovei din 1832: „Cursul tuturor îmvăţăturilor va fi în limba moldovenească, nu numai pentru înlesnirea sholerilor şi cultevirea limbii şi patriei, ce încă şi pentru cuvântul că toate pricinile publice trebue
să se tractarisască în această limbă, pe care lăcuitorii o întrebuinţază şi în sărbările bisericeşti.”

http://www.cultura.postdoc.acad.ro/metzeltin_conf5.pdf

Asadar, am ajuns si la final, desi sursele ar fi permis prelungirea articolului la infinit. Singura concluzie care se poate trage e ca sintagma „limba moldoveneasca” e cel putin la fel de veche ca „limba romina” iar in spatiul moldovenesc, aceasta sintagma a avut intotdeauna intaietate, in moldova romineasca cel putin pana la unirea din 1859 iar la noi merge pana acum. Incercarile disperate ale propagandistilor unionisti de a lovi in „limba moldoveneasca” nu au decat scopul de a lovi de fapt in identitatea noastra nationala MOLDOVENEASCA…vedeti voi, pt ca „Basarabia” sa devina „pamant rominesc” asa cum isi doresc ei, nu mai trebuie sa existe moldoveni ci „romini”…in acest scop ni se schimba numele limbii, numele istoriei…

Celor care au reusit sa ajunga cu lectura pana la final le dedic o scurta poezie:

Mama limbii româneşti

Fie el cît de mirific,
Fie cît de inventiv,
„Adevărul ştiinţific”,
Este foarte relativ.

Veci de veci nu se mai schimbă
Ce ni-i dat de sus în dar,
Cearta noastră despre limbă
E-o furtună în pahar.

Nicăieri nu sînt pe lume
Două limbi cu-acelaşi nume,
Dar sînt, drept nu-totdeauna,
Două nume pentru una.
Unii zic că e otravă,
Dar de stai să te gîndeşti,
Limba noastră cea moldavă-i
Mama limbii româneşti.

Pavel Starosti

Sunt martor zi de zi cum pe diferitele portaluri de stiri, site-uri, forumuri, bloguri untem jigniti, injositi, numiti in fel-si-chip de catre „fratii mai mari” din Rominia daca ne numim moldoveni si nu romini, daca spunem ca vorbim aceeasi limba ca parintii si buneii noastri, limba moldoveneasca, daca refuzam sa acceptam istoria si identitatea romineasca. Deja am senzatia ca se incearca denigrarea a tot ce e „moldovenesc” si inlocuirea acestui cuvant cu „rominesc”

Problema „limbii moldovenesti” nu e una noua….auzim in fiecare zi oameni spunand ca nu exista asa ceva, ca aceasta sintagma a fost inventata de Stalin, de comunisti…ca nu exista si nu a existat niciodata altceva decat „limba romina” si „punctum”. In sprijinul acestor afirmatii chiar se aduc diferite citate din cronicari sau din carti vechi in care se sustine acest lucru. Deseori se incearca manipularea opiniei publice prin crearea de confuzii, dandu-se impresia ca „limba moldoveneasca” ar fi alta decat cea „romina”, ceea ce e evident absurd.

Scopul acestui articol este de a arata vechimea sintagmei de „limba moldoveneasca”, de a arata cat de des era folosita aceasta in documentele Tarii Moldovei. Astfel, dupa cateva ore de lectura pe o pagina web recomandata de un prieten, am descoperit urmatoarele documente:

– Acatistul Preasfintei Stapinei noastre Nascatoarei de Dumnezeu Bucuria tuturor scirbitilor, 1909

1.

 

„Acatistul / Preasf[i]ntei Stapinei noastre / Nascatoarei de Dumnezeu / Bucuria tuturor scirbitilor./ / S-au tiparit din nou de pe carticica talmacita din limba rusasca pe cea / moldoveneasca de arhimandritul Natail [Danilevskii], / tiparita in Chisinau, la anul 1860. –Chisinau : Tipografia Eparhiala, 1909.- 42 р.”

– Chiriacodromion, Nichifor, Arhiepiscop.

2.

 

„Chiriacodromion / Sau / Cuvinte morale la toate Evangheliile / Duminicilor peste an / Talmacite pe limba Moldoveneasca intocmai cu ceale tiparite la anul 1819 in / Tipografia Preasfintitului sinod in Moskva / in limba Slavineasca, de invatatii Dascali / Gherontie si Griforie ce au fost / mai in urma / Mitropolit al Tarii Romanesti si tiparite in Tipografia Episcopiei in Buzeu.- Chisinau: Tipografia Casei Arhieresti, 1860.- [8], 728 p.”

– Invatatura, scoasa din Pravilele Sfintilor Apostoli si a Sfintilor Parinti

3.„Invatatura, scoasa din Pravilele Sfintilor Apostoli si a Sfintilor Parinti, care se da in Scris de la Arhiereu Preotului celui de nou Hirotonisit, ca sa o ceteasca adesaori = Поучение святительское к новопоставленному Иерею, даемое ему на свитце, частаго ради прочитания, выписан – // ное из правил С[вя]тых Ап(о)[сто]л и с[вя]тых О[те]ц. S-au talmacit din limba slavoneasca in limba moldoveneasca, si s-au tiparit acum a treia oara in Tipografia // Casei Arhieresti in Chisinau la anul 1863,// in luna lui iunie. Ed. a 2-a. –Chisinau : Tipografia Casei Athieresti, 1863.- 80 р.”

– Scurta gramatica ruseasca cu talmacire in limba moldoveneasca. Chisinau, 1819.

4.

– „”Acum intai tiparit, in zilele Pre Luminatului ?i Pre Inal?atului Domnului nostru, Mihaiu Constandin, Su?ul Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn ?arii Moldaviei. Cu blagoslovenia ?i toata cheltuiala Preasfin?ii Sale Chiriu Chir Iacob [Stamati] Arhiepiscop ?i Mitropolit Moldaviei. Pre cat s-au putut talmaci noao capete pana acum, de pre limba greceasca, pre limba noastra moldoveneasca s-au dat in tipariu, in tipografia Preasfin?ii Sale, cea din nou facuta, in Sfinta Mitropolie, in Ia?i.”
Critil ?i Andronius, Ia?i, 1794″

5.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– “Aceasta oranduiala pentru sfintirea bisearicii, de Arhimandrit, de Protopop, sau de alt Prezbiter ce are blagoslovenie si antimins sfintit de Arhiereu: s-au talmacit intaias data, de pre limba sloveneasca, pre limba moldoveneasca. In zilele Marelui Insusi Stapanitoriului si Prea Blagocestivului Inparat Alexandru Pavlovici, a toata Rossiia. Si s-au dat in tipariu, acum a doa ora: cu voia si blagoslovenia Prea Sfintii Sale Gavriil [Banulescu-Bodoni] Mitropolit si Exarh, a Moldaviei, Valahiei, si a Basarabiei.”

6.

Deocamdata ajunge pentru azi…material mai e cu duiumul, nu are sens sa incarc articolul. In continuare o sa trecem prin cronicari si prin traducerea documentelor lui Stefan cel Mare…va fi distractiv.

Concluzia, chiar si dupa prima parte a articolului, nu poate fi decat ca sintagma „limba moldoveneasca” este cel putin la fel de veche ca cea de „limba romina” daca nu chiar si mai veche. Noi moldovenii ne-am numit limba „moldoveneasca” si nu „romina” pentru simplul fapt ca am fost suntem si vom fi MOLDOVENI si nu romini.

Astazi este ziua nationala a rominilor, ocazie cu care eu, in numele celor 76% moldoveni din Republica Moldova, urez un sincer „La Multi Ani!” atat vecinilor romini din Rominia cat si minoritatii noastre rominesti de aproape 3%. (http://moldovean.eu/?p=1281)

Deoarece sarbatoarea Zilei Nationale a Rominiei este strans legata si de Republica Moldova care in 1918 a fost inglobata (mai mult sau mai putin fara voia ei) in mult regretata Rominie Mare (de catre romini) si din dorinta de a aprecia anii petrecuti impreuna cu rominii la adevarata lor valoare am considerat necesar sa public un text din documentele oficiale aflate in Arhiva Centrala de Stat a Republicii Moldova, si anume din cartea “Молдавская ССР в Великой Отечественной войне Советского Союза. 1941—1945 гг. Сборник документов и материалов в 2-х томах. Кишинёв: Штиинца, 1975.”/RSS Moldoveneasca in Marele Razboi pentru Apararea Patriei al Uniunii Sovetice.1941-1945.Culegere de documente si materiale in 2 volume.Chisinau:Stiinta,1975. Ce-i drept, textul nu se refera la prima anexare din 1918 ci la ocupatia din 1941…ramane totusi o oglinda buna pt a reflecta atitudinea „fratilor” romini fata de noi, moldovenii.

Voi prezenta mai intai textul tradus de catre un prieten forumist caruia ii multumesc cu ocazia asta.

Documentul 213:

“din RAPORTUL COMISIEI REPUBLICANE PENTRU EVALUAREA DAUNELOR
cu privinta la evaluarea pagubelor si cercetarea crimelor ocupantilor germano-romani in RSS Moldoveneasca:

Ancheta efectuata a stabilit,ca cotropitorii germano-romani in timpul ocupatiei republicii au savirsit urmatoarele crime:
a)au fost impuscati si arsi in inchisori si lagare-37475 oameni.
b)au fost spinzurati – 12 oameni.
v)au murit in urma torturilor si chinuirilor insoportabile-22713 oameni
g)au fost ucisi in urma bombardamentelor 1046 oameni
d)au murit prizonieri in urma detinerii lor in conditii antiumane-2603 oameni.
In total au fost nimiciti de catre ocupantii germano-romani barbati,femei,batrin si copii nevinovati-63849 oameni
In afara de asta,ocupantii germano-romani au supus torturilor 20345 oameni si au dus in robie germano-romana 47242 oameni.
Chiar de la inceputul ocupatiei teritoriului republicii ocupantii germano-romani au inceput sa distruga si sa pradeze interprinderile industriale si comunale,mijloacelor de transport si de comunicare,fondul locativ,colhozurile si gospodariile individuale ale cetatenilor.
Jefuitorii germano-romani au dus in Romania utilaje pretioase ale interprinderilor si ale centralelor electrice,mijloace de transport,animale,cereale,exponate de muzeu,obiecte bisericesti si alte lucruri de pret…
Astfel suma totala a pagubei interprinderilor,institutiilor de subordonare republicana si locala,colhozurilor si cetatenilor individuali alcatueste 13 387 208 mii de ruble,
1 766 775 mii de lei si 26 253 de marci……
…..
Comisia republicana a identificat vinovatii care au organizat si condus faradelegile si jafurile.Tabelul nominal se anexeaza(n.t.-nu se publica.)
Cercetarea si stabilirea crimelor ocupantilor germano-romani si a pagubelor provocate de ei a inceput in raioanele de nord ale republicii in luna mai si in raioanele de sud in septembrie 1944.
In afara de Comisia Republicana au fost formate comisii in comisariatele poporului,in administratii,in judete,orase,raioane,in interprinderi,sate si colhozuri.In total au fost formate 5270 de comisii,la care au partecipat 19 739 persoane…

Loctiitorul presedintelui comisiei Republicane pentru evaluarea daunelor a RSS Moldoveneasca T.Constantinov

Secretarul executiv al Comisiei Republicane pentru evaluarea daunelor a RSS Moldoveneasca I.Goroscenco.

Arhiva Centrala de Stat a RSSM,f.1026,inv.2,dosar 322,foi 15-16,17-19.Original.

Textul original in rusa:

№ 213
Не ранее начала июня 1945 г.* *
Из доклада* Республиканской комиссии по учету ущерба об итогах учета ущерба и расследовании злодеяний немецко-румынских оккупантов в Молдавской ССР
1 046 чел.
2 603 чел.
63849 чел.
подвергли в немецко- Произведенным расследованием установлено, что немецко-румынскими оккупантами за период оккупации республики совершены следующие злодеяния:
а) расстреляно и сожжено в тюрьмах и лагерях 37 475 чел.
б) повешено 12 чел.
в) умерло от невыносимых пыток и истязаний 22 713 чел.
г) убито в результате бомбардировки и
обстрелов
д) “погибло военнопленных в результате содержания их в бесчеловечных условиях Всего же истреблено немецко-румынскими оккупантами ни в чем .неповинных мужчин, женщин, стариков и детей Кроме этого, немецко-румынские оккупанты истязанию и пыткам 20 345 человек и угнали
румынское рабство 47 242 человека. С самого начала оккупации территории республики
немецко-румынские оккупанты приступили к систематическому разрушению и разграблению промышленных и коммунальных предприятий, транспортных средств и средств связи, жилого
фонда, колхозов и индивидуальных хозяйств граждан. Немецко-румынские грабители вывезли в Румынию ценнейшее оборудование предприятий, электростанций, транспортные средства, «скот,, хлеб, экспонаты музеев, церковную утварь и ряд других ценностей…
Таким образом, общая сумма ущерба предприятиям, учреждениям республиканского и местного подчинения, колхозам и индивидуальным гражданам составляет
13 387 208 тыс. руб.,
1 766 775 тыс. лей
и 26 253 тыс. марок.
Кроме этого, причинен ущерб предприятиям и организациям союзного подчинения в сумме 1 305 555 тыс. рублей113. Немецко-румынские захватчики уничтожили и разрушили у колхозов 4800 строений, в том числе 1761 жилой дом с общим объемом 558 065 куб. м, 152 здания промышленно-производственного назначения, 1674 животноводческих постройки,
188 зернохранилищ, 27 овощехранилищ, 895 прочих построек хозяйственного назначения, 65 клубов и красных уголков, 32 детских учреждения, уничтожили и разграбили 29 234 головы
крупного рогатого скота, 33 577 лошадей, 39 469 свиней, 79 054
* Из доклада опущена характеристика народного хозяйства
республики в довоенный период и перечисление ущерба по отдельным
отраслям.
** Датирован на основании того, что районные комиссии
представляли материалы для обобщения до начала июня 1945 г.
230 oвцы и козы, 137 589 шт. разной птицы, 9396 пчелосемей, 30 998 т зерна, 2099 т картофеля, 683 т овощей, 2047 т прочих сельскохозяйственных.продуктов, 1704 т сена; уничтожили 180 361 га посевов зерновых культур, 4770 та посевов -картофеля, 89 907 га других сельскохозяйственных культур, 16 236 га многолетних насаждений. У государственных предприятий и учреждений немецко-фашистские захватчики уничтожили и разрушили 16499
строений, в том числе 8434 жилых дома с общим объемом 9 081410 куб. м., 31 электростанцию и подстанцию, 1037 промышленно-производственных зданий, 3 музея, 180 зданий больниц, поликлиник и амбулаторий, 613 школ, 52 клуба, театра и красных уголка, 20 детских учреждений, 3 библиотеки; уничтожили и отобрали 4381 голову крупного рогатого скота, 7154 лошади, 6194 свиньи, 27 769 овец и коз, 73 009 шт. домашней птицы, 3672 пчелосемьи, 90 390 т зерна, 1441 т картофеля, 415 т овощей, 8790 т прочих продуктов. У государственных предприятий, учреждений и колхозов немецко-фашистские захватчики уничтожили и вывезли в Германию 26 паровых машин, 49 паровых котлов, 119 локомобилей, 107 двигателей, 122 дизеля, 930 электромоторов,
6 электрогенераторов, 508 металлорежущих станков, 439 деревообрабатывающих станков, 121 ткацкий станок, 1033 автомашины, 252 трактора, 4768 сельскохозяйственных машин, 51 808 единиц разного сельскохозяйственного инвентаря, в число которых входит: 10 204 плуга, 9046 тракторных борон, 16 401 телега. Гитлеровцы разграбили у граждан 59 970 голов крупного
рогатого скота, 60 193 лошади, 47 483 свиньи, 93 824 овцы и козы, 606 687 шт. домашней птицы, 5344 пчелосемьи, 282 977 т зерна, 23 077 т картофеля и овощей, 12 956 т муки, 13 039 т прочих продуктов литания; уничтожили 23 842 жилых дома и 4353 надворные постройки с общим объемом 6 507 611 м3, 296 921 дерево многолетних насаждений. Немецко-румынские оккупанты разрушили все промышленные и ком;мунальные предприятия, музей, кино, высшие учебные заведения, дворец пионеров и библиотеки г. Кишинева и жилой фонд разрушили на 76%. Такие города и районные центры, как Унгены, Корнешты, местечко Валя-луй-Влад Кишкаренского района полностью разрушены. Республиканской комиссией установлены виновники,
которые организовали и руководили злодеяниями, грабежами. Поименной список виновников прилагается*. Работа по расследованию и установлению злодеяний
немецко-румынских оккупантов и причиненного ими ущерба
* Не публикуется.
231
начата в северных районах республики в мае и в южных районах в сентябре 1944 г.
Кроме Республиканской комиссии были созданы комиссии в наркоматах, и управлениях, уездах, городах, районах и на предприятиях, в селах и колхозах. Всего было создано 5270 комиссий, в которых принимало участие 19 739 человек…
Заместитель председателя Республиканской комиссии по учету ущерба Молдавской ССР
Т. Константинов
Ответственный секретарь
Республиканской комиссии по учету ущерба
Молдавской ССР
И. Горощенко
ЦГА МССР, ф. 1026, оп. 2, д. 322,
л. 15—16, 17—19. Подлинник.

Aceasta  carte poate fi downloadata aici.

Alaturata sincerelor urari de bine adresate rominilor in aceasta zi este si rugamintea de a inceta actiunile de propaganda ideologica nationalista, rominista, unionista, xenofoba din Republica Moldova. Inteleg ca visul unei Rominii Mari este o obsesie de care multi nationalisti romini, nostalgici dupa Antonescu, vor scapa cu greu. Sper totusi ca fratii de peste Prut sa accepte faptul ca suntem popoare si natiuni separate, fiecare stapani pe propriul destin.

In sfarsit, dupa o sapatamana obositoare a venit weekendul si cu el primele motive de buna dispozitie. Mi-au picat ochii pe un articol al dnei Pavlicenco in care dansa anunta solemn cum „Consiliul Unirii a fost la Marsul de la Bucuresti”, dar ca sa citez exact:”Grupul din Basarabia a plecat organizat cu un autocar, prin contributia partiala a participantilor. Grupul coordonator multumeste celor care au facut sacrificiul din sentimenul de obligatie si datorie civica, puse in serviciul Demnitatii nationale.” Simpatic, zic eu…un autocar. Cati sa incapa intr-un autocar…50-60 de oameni? Pai bine dna Pavlicenco, doar atati „patrioti romini” sa fie printre moldoveni?
Se poate trage o singura concluzie: unionistii si-au dat seama ca e mult mai simplu sa platesti un singur autocar cu moldoveni pentru cursa Chisinau – Bucuresti decat sa platesti 30 de autocare cu romini de la  Bucuresti la Chisinau. In afara de asta in Bucuresti nu se uita nimeni urat la ei pe strada (in afara de soferii nervosi obligati sa circule cu 5km/h in spatele lor), nu arunca nimeni cu oua si pietre, nu iese cu bataie si unionistii au libertatea de a se afisa patriotard, cu patos si mult „corazon”, asa cum le place lor „s-o arda”, patriotic adica.
Un carnat multicolor de oameni se deplasa pe Calea Victoriei; in componenta acestuia i-am putut ghici pe nelipsitii suporteri ale echipelor de fotbal (altfel spus huliganii de pe stadioane) dupa sloganele scandate specific cu glas ragushit „Ole ole oleeeeeeee, Unireeeeeee”. Aunci cand forta patriotismului acestora scadea vizibil si baietii nu mai faceau fata scandarilor, le mai amintea unu cu portavoce ca n-au venit la plimbare…si le dicta urmatoarea lozinca. In rest multi copii de liceu si cateva persoane in varsta care dupa lungimea barbii pareau a discuta cat de bine era pe vremea Regatului…

Per total o manifestatie slaba, chiar jenanta as spune, 3000 de „unionisti” din care un autocar (sper ca macar intreg) de moldoveni nefiind nici pe departe suficienti pentru a justifica toata agitatia care se face artificial pe tema unionismului prin medii, prin presa sau blogosfera. Mai ales ca se stie cine se ascunde in spatele fenomenului:

 

 

 

 

 

Ar fi bine sa nu continuam sa permitem manifestatii de genul asta, ca nu cumva sa ajunga iar sa ne „uneasca” un individ ca asta: Ion Antonescu, sluga lui Hitler….febletea unionistilor romini pentru care el e erou…. Zau, ma intreb, pentru ce fel de oameni poate un criminal de razboi fascist sa fie erou?